Real. Fara Egal.

Al doilea post pe ziua de azi, si tot nu mi-am raspuns la intrebarea legata de folosirea lui "frate".
Ehhe.
Mergeam azi prin real, avand in vedere ca iar am ramas fara mancare in casa, si am simtit asa, nevoia FIZICA de a merge la cumparaturi. Si uite-asa am aterizat in real. Trecand printre raioane, am observat doua fenomene ale naturii. Sa incep cu binisorul...
Unu. O mama care a tipat la baietelul ei, cand acesta a luat cutia de pate de pe raft, cu o mutra speriata de parca lua o vaza de cristal, incarcata cu rubine si diamante, si a pus-o in cos. Maica-sa a urlat la el, de a auzit tot magazinu : "Vezi tine aia bine, ca dac-o scapi se sparge!" Copilul, in respectivul moment, era sa-si ude pantalonii la cat de infricosat parea. Oameni buni! De cand dracu`se sparg cutiile cu pate?!?! Sunt PLASTIC, dooooh!
Anyways, doi. Dupa ce ca am stat enspe mii de ani la coada la mezeluri, ca aia cu numar dinaintea mea au uitat subit ca exista, si a trebuit s-o i-a de pe la 858, cand eu eram 863. Ma rog, ideea e ca era un tip, inaintea mea, de care imi venea sa rad in hohote. Era asa... mai cocastyle, cu geaca cu puff de birmanez pe gluga, trei fire odata la doua spatii goale [ce sa spun, fataaa.] si se baga ala in fata mea, [noroc ca avea numar ca altfel il storceaaaaam muhahahah]. Si incepe sa comanda. "Dati-mi si mie... parizer de 5 lei." "Nu avem niciun parizer la 5 lei" [si vanzatoarea era cam..... :-j] "Nu, dati-mi niste... parizer de pui la 5 lei." Tipa se conformeaza. Se intoarce cu parizeru`, la care tipu "asaa, acuma daca aveti niste niste salam, dati-mi si mie de 10 lei". Bine ca a avut doar doua lucruri de luat, ca altfel stateam acolo pana imbatraneam, doar ca sa-si ceara el mezelurile.
What's wrong with us ppl? Aaa, am uitat de ceva. Mi-a arata sormea un articol cu doi oameni, de ea nici nu stia daca sa rada sau sa planga. Deci... x.x
E dimineata. Ora 5.58. Ce distractie.